„...mergeti sã cuceriti tara pe care v-o dã în stãpînire Domnul, Dumnezeul vostru" (Iosua 1:11). Este bucuria lui Dumnezeu sã dãruiascã, este datoria noastrã sã cucerim prin credintã!

Pentru ostasul crucii nu existã nici o altã carte mai plinã de încurajare si de învãtãturã ca aceastã cronicã a viteazului Iosua. Paginile ei mustesc de adevãruri spirituale valabile pentru copiii lui Dumnezeu din toate timpurile.

Titlul: Aceastã carte este prima carte din Biblie care poartã numele autorului ei. De fapt, numele initial al acestui om a fost „Hoseea" sau poate „Iehosua" care se pot traduce prin perifrazã: „Dumnezeu este Mîntuitorul". Pus în slujba Domnului încã de tînãr, omul acesta a devenit: „Iosua" care tradus înseamnã: „Robul Domnului" sau „Cel ce împlineste lucrãrile Domnului".

Autorul: Este foarte clar cã Iosua s-a nãscut în Egipt si se prea poate sã fi servit chiar în armata egipteanã. În orice caz, îl gãsim foarte priceput în tactica militarã atunci cînd este asezat în fruntea ostilor lui Israel sã ducã lupta „din vale" împotriva amalecitilor la Refidim (Exod 17:8-16). Iosua a fost aghiotantul lui Moise în timpul evenimentelor petrecute la muntele Sinai (Exod 24:13), iar ca reprezentant al tribului lui Efraim a fãcut parte din grupul celor 12 iscoade care au fost trimise sã cerceteze tara Canaanului (Num 13:1-33). Iosua si Caleb au fost singurii dintre cei 12 care au încurajat poporul sã porneascã deîndatã la cucerirea tãrii (Num. 14:6-9)

Data: 1.400-1.370 î.Cr. Cartea acopere o perioadã de aproximativ 25 de ani din istoria lui Israel.

Continutul cãrtii: Cartea Iosua continuã actiunea de la sfîrsitul cãrtii Deuteronomul. Dupã moartea lui Moise, Iosua devine noul conducãtor al poporului si sub conducerea lui evreii duc campaniile de cucerire a Canaanului si tot sub conducerea lui împart tara între cele 12 semintii ale lui Israel.

Cuvinte cheie si teme caracteristice: Întreaga carte este un tip cu semnificatie spiritualã. Tãlmãcirea acestui tip este datã de Noul Testament în Evrei capitolele 3 si 4. Aceste douã capitole trebuiesc citite cu cea mai mare atentie. Trecerea Iordanului si cucerirea tãrii este echivalatã aici cu intrarea în prerogativele unei vieti spirituale binecuvîntate prin unirea cu Cristos Isus nu dupã moartea noastrã, ci încã din aceastã viatã. Canaanul este simbolul vietii crestine abundente care este dãruitã celor ce stiu sã avanseze prin credintã. C.H. Spurgeon spunea: „Existã o viatã de plinãtate crestinã care este la fel de deosebitã de viata crestinã obisnuitã, precum este aceasta de deosebitã de viata de sãrãcie spiritualã a lumii". Canaanul le-a dat atunci evreilor: (1) odihnã, (2) abundentã, (3) biruintã. Asa ceva este pregãtit si pentru cei ce se apropie cu credintã de Domnul Isus: „Rãmîne dar o odihnã ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindcã cine intrã în odihna Lui se odihneste si el de lucrãrile lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrãrile Sale." (Evrei 4:8-11) „...noi, fiindcã am crezut, intrãm în „odihna", despre care a vorbit El...” (Evrei 4:3)

Da, Canaanul a trebuit cucerit (Iosua 1:1-2), dar evreii trebuiau sã facã aceasta nu prin forta lor, ci prin credintã (Deut. 7:1; Deut. 6:10-11; Lev. 26:6; Deut. 11:10-12). Forta nu le-a folosit la nimic cînd pãcatul i-a fãcut sã fie învinsi la Ai, dar credinta si ascultarea au dãrîmat zidurile Ierihonului (Iosua 8; Iosua 6).

SCHITA CÃRTII

I. INTRAREA ÎN CANAAN 1:1-5:12
a. Dumnezeu fi vorbeste lui Iosua, 1:1-9
b. Iosua vorbeste poporului, 1:10-15
c. Poporul fãgãduieste ascultare, 1:16-18
d. Iscodirea Ierihonului, Rahav, 2:1-24
e. Trecerea tordanului, 3:1-17
f. Pietre de aducere aminte, 4:1-24
g. Tãierea împrejur, 5:1-8
h. Roadele tãrii, mana înceteazã, 5:9-12

II. CUCERIREA TÃRII 5:13-12:24
a. Cãpetenia ostirii Domnului, 5:13-15
b. Cucerirea Ierihonului, 6:1-27
c. Nelegiuirea lui Acan, 7:1-26
d. Luarea cetãtii Ai, 8:1-29
e. Altarul de pe muntele Ebal, 8:30-35

CAMPANIA SUDICÃ
a. Împãratii tãrii se unesc 9:1 -2
b. Viclenia Gabaonitilor, 9:3-27
c. Marea luptã de la Gabaon, 10:1-11
d. Soarele si luna se opresc, 10:12-15
e. Uciderea celor cinci împãrati, 10:16-27
f. Alte izbînzi ale lui Iosua, 10:28-43

CAMPANIA NORDICÃ
a. Marea bãtãlie de la apele Meron, 11:1-15
b. Cuceririle lui Iosua, 11:16-12:24

III. ÎMPÃRTIREA TÃRII 13-24
a. Teritorii necucerite, 13:1-7
b. Împãrtirea Transiordaniei, 13:8-33

ÎMPÃRTIREA CANAANULUI
a. tinutul semintiei lui Iuda, 14:1-15:63
b. tinutul semintiei lui Beniamin, 16:1-10
c. tinutul semintiei lui Manase, 17:1-18
d. Mãsurarea teritoriului rãmas, 18:1-10
e. tinutul lui Beniamin, 18:11-28
f. tinutul lui Simeon, 19:1-9
g. tinutul lui Zabulon, 19:10-16
h. tinutul lui Isahar, 19:17-23
i. tinutul lui Aser, 19:24-31
î. tinutul lui Neftali, 19:32-39
j. tinutul lui Dan, 19:40-48
k Partea lui Iosua, 19:49-51
l. Cetãtile de scãpare, 20:1-9
m. Cetãtile Levitilor, 21:1-45
n. Semintiile din Transiordania, 22:1-34
o. Ultimele cuvinte ale lui Iosua, 23:1-16
p. Ultima adunare, 24:1-28
r. Moartea lui Iosua, 24:29-33