Având pace cu Dumnezeu

Având pace cu Dumnezeu

(În zilele noastre auzim, vedem şi discutăm unii cu alţii despre pace. O pace pe plan politic. Veştile de război sunt din ce în ce mai multe, mai clare şi mai amenințătoare. Trebuie să ne rugăm, să mijlocim pentru pace şi pentru ameninţările care le auzim dar vrem astăzi să vedem pacea dintr-o altă perspectivă.)

Romani 5:11 * “Și nu numai atât, dar ne și bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos, prin care am căpătat împăcarea.”

Căutarea păcii este ceva la care ne putem angaja pentru noi și prin noi înșine. Pacea poate fi găsită în multe locuri. Fie că este vorba de spa, sala de sport sau orice alt loc în care ne relaxăm, este bine să intenționăm să găsim acel sanctuar de care avem nevoie.

Cuvântul „sanctuar” provine din latină „sanctus” care înseamnă sacru sau sfânt. În căutarea păcii, trebuie să fim atenți să nu pierdem din vedere ceea ce este sacru.

Legătura noastră cu Dumnezeu a fost restaurată prin Isus. El ne-a adus într-o relație vie cu Tatăl, dându-ne posibilitatea să ne numim prieteni ai lui Dumnezeu.

În pace cu mediul înconjurător  

Frica ne poate fura pacea. Ți s-a întâmplat să vizionezi știrile și să începi să te înspăimânți că lumea pare a fi din ce în ce mai violentă și mai amenințătoare decât a fost vreodată? În mijlocul dezastrelor naturale, ale schimbărilor climatice, a terorismului, a Covidului  și a războaielor Isus veghează, mustrând frica și poruncindu-ne încă să avem credință și să nu ne înspăimântăm.

Într-o lume a incertitudinii și a temerii, poate părea fragil să ne construim pacea în jurul unei cetăți de siguranță, încercând să găsim sentimentul păcii în noi înșine prin acumularea de posesiuni, reușite, succese și realizări.

Pacea pe care o dăruiește Isus este complet diferită. Este pace în mijlocul suferinței, în furtună. El îți spune „Vino-ți în fire. Eu sunt. Nu te teme!” Dorința sau așteptarea lui Dumnezeu pentru noi este să umblăm prin viață fără temere, dar nu putem face lucrul acesta fără ajutorul Său.

Marcu 4:37-40 * "S-a stârnit o mare furtună de vânt, care arunca valurile în corabie, așa că mai că se umplea corabia. Și El dormea la cârmă, pe căpătâi. Ucenicii L-au deșteptat și I-au zis: „Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?” El S-a sculat, a certat vântul și a zis mării: „Taci! Fără gură!” Vântul a stat și s-a făcut o liniște mare. Apoi le-a zis: „Pentru ce sunteţi așa de fricoși? Tot n-aveţi credinţă?”"

În pace cu ceilalți 

În bisericile noastre, există un act numit schimbul de pace care simbolizează iubirea creștină și unitatea împărtășită între credincioși. Când devenim familiari cu urmarea tradițiilor, putem uita foarte ușor însemnătatea bogată din spatele acestora. O comunitate puternică este una în care se află armonie, semănând acest lucru în viețile celorlalți. Cu individualismul tot mai accentuat în societățile noastre, zidurile devin parcă tot mai înalte pentru a le putea urca, la fel manifestarea iubirii și a păcii față de cei pe care nu îi cunoaștem.

A oferi pacea celorlalți poate fi la fel de simplu ca vizitarea unui vecin vârstnic, a da un pahar cu apă, a hrăni pe cei săraci sau a îngriji un copil. Poate fi să ierți pe cineva care ți-a greșit, să vii în apărarea celor asupriți, să mergi încă un kilometru atunci când nu vrei să faci nici măcar un centimetru, sau pur și simplu a spune „iartă-mă!” Aceste acțiuni trebuie să fie înrădăcinate într-o viață de rugăciune. Roagă-te pentru pacea adevărată.

Iacov 3:18 * "Și roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace."

În pace cu noi înșine  

Adesea cea mai mare luptă pentru pace este aceea care are loc în interiorul nostru. Există o poveste despre un bunic care îi spunea nepotului său „Mă simt de parcă aș avea doi lupi care se luptă în inima mea. Unul este răzbunător, furios și violent. Celălalt este iubitor și milos”. Nepotul l-a întrebat „Care lup va câștiga bătalia?”. Bunicul i-a răspuns „Acela pe care îl hrănesc mai mult”.

Noi alegem cu ceea ce ne hrănim sufletele. Ce fel de gânduri ai? Gândurile noastre trebuie să le confruntăm zilnic și trebuie să fim foarte atenți la modul în care ținem piept îngrijorărilor. Scriptura ne încurajează să găsim liniștea în noi înșine predând lui Dumnezeu temerile noastre, lăsându-L pe El să vegheze asupra inimilor și minților noastre, chiar atunci când acestea depășesc înțelegerea noastră.

Filipeni 4:6-7 * "Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoștinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulţumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus."

În pace cu Trecutul    

A fi în pace cu trecutul poate fi o provocare, fie că este vorba de o decizie pe care o regreți sau a ierta pe cineva care ți-a greșit. Este important să ne împăcăm cu trecutul nostru astfel încât să nu aibă putere asupra prezentului sau viitorului. Imaginează-ți că este ca mersul pe bicicletă. Dacă continui să privești în spate, sau în jos, inevitabil vei sfârși lovindu-te de ceva. Este esențial să privim înainte și să ne preocupăm cu lucruri noi pe care Dumnezeu le înfăptuiește.

Un mod de a trece peste rănile trecutului este de a alege iertarea. Când ierți pe cineva care te-a rănit nu înseamnă că aprobi ceea ce s-a întâmplat, ci mai degrabă, semnifică faptul că ai depășit situația. Trecutul tău frumos este bun din două considerente: a învăța din el și să prețuiești viața pe care Dumnzeu ți-a oferit-o.

Isaia 43:18-19 * "„Nu vă mai gândiţi la ce a fost mai înainte și nu vă mai uitaţi la cele vechi! Iată, voi face ceva nou și-i gata să se întâmple. Să nu-l cunoașteţi voi oare? Voi face un drum prin pustie și râuri în locuri secetoase."

În pace cu Prezentul 

O simți ca pe o schimbare radicală să începi fiecare zi amintindu-ți de dragostea, compasiunea și credincioșia lui Dumnezeu. În aglomerația vieții este important să pui timp deoparte, fie la începutul sau la sfârșitul zilei, pentru a-I cere lui Dumnezeu darul păcii.

În Matei 5:9 găsim scris: „Ferice de cei împăciuitori căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu!”

Cea mai mare binecuvântare, după ce am primit darul acesta, nu este a-l păstra pentru noi, ci a-l oferi altora. Să fim aducători de pace într-o lume care tânjește după ea. În adevăr, noi suntem înaintea lui Dumnezeu o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mântuirii și printre cei ce sunt pe calea pierzării: pentru aceștia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viaţă spre viaţă (2Corinteni 2:15-16). Putem realiza lucrul acesta rugându-ne pentru pacea celorlalți, pentru armonie unde există conflict, pentru discernământul și înțelepciunea liderilor și ale forțelor de menținere a păcii în zonele conflictuale.

În pace cu Viitorul 

Ai pace când te gândești la viitor? Nopțile nedormite, stresul și anxietatea pot dovedi opusul. Multe voci ne atrag atenția. Una îți spune „dovedește că ești o persoană bună” o altă voce „ar trebui să-ți fie rușine de tine”. Există, de asemenea, o voce care îți zice „nimănui nu îi pasă de tine” iar o alta „asigură-te că vei deveni un om de succes, popular și puternic”.

Dar dedesubtul tuturor acestor glasuri de cele mai multe ori zgomotoase există o voce blândă, șoptită care îți declară „tu ești iubitul meu, ai preţ înaintea Mea.” Aceasta este vocea pe care avem nevoie să o auzim cel mai mult. Trebuie să încetăm să ne punem încrederea în propriile ambiții și să ne încredințăm total lui Dumnezeu, găsind pace în viitorul pe care El ni l-a pregătit.

Psalmul 37:37 * "Uită-te bine la cel fără prihană și privește pe cel fără vicleșug, căci omul de pace are parte de moștenitori."

În concluzie gândeşte-te şi analizează dacă eşti în pace cu:

-Dumnezeu

-mediul înconjurător

-aproapele

-tine însuţi

-trecutul, prezentul şi viitorul